Pe măsură ce observatorii noștri cerești - sonde spațiale, sonde și telescoape - devin din ce în ce mai sensibili, descoperim tot mai multe lucruri pe care nu le-am văzut niciodată până acum. Așa s-a întâmplat cu sursa recent descoperită de semnale radio situată nu departe de centrul galaxiei. Se numește ASKAP J173608.2-321635, iar astronomii nu au reușit să-și dea seama care obiect spațial se potrivește cel mai bine cu proprietățile sale ciudate. Poate face parte dintr-o clasă complet nouă de obiecte.
ASKAP J173608.2-32163 a fost descoperit de Australian Square Kilometer Array Pathfinder (ASKAP), unul dintre cele mai sensibile radiotelescoape construite vreodată. Și-a dovedit deja capacitatea de a găsi lucruri pe care nu le-am mai văzut până acum, cum ar fi inele radio ciudate, galaxii nedescoperite și explozii radio rapide misterioase.
ASKAP J173608.2-32163 este foarte variabil, emițând unde radio timp de câteva săptămâni înainte de a dispărea. Semnalul este, de asemenea, puternic polarizat – adică orientarea oscilațiilor undelor electromagnetice este distorsionată, atât liniar, cât și circular. ASKAP J173608.2-32163 este, de asemenea, o fiară destul de dificil de detectat. Acest obiect, oricare ar fi el, nu a fost observat până la detectarea ASKAP, realizată în timpul unui sondaj experimental al cerului pentru căutarea surselor radio tranzitorii. Dar în perioada aprilie 2019 până în august 2020, semnalul a apărut în date de 13 ori.
Observațiile ulterioare din aprilie și iulie 2020, folosind un alt radiotelescop Murriyang din Australia, nu au dat rezultate. Dar radiotelescopul MeerKAT din Africa de Sud a preluat semnalul în februarie 2021. Telescopul compact australian (ATCA) l-a detectat și în aprilie 2021. Sursa semnalelor radio nu a apărut în observațiile cu raze X și în infraroșu apropiat sau în arhive de date radio culese de mai multe instrumente care au verificat cercetătorii
Interesant de asemenea:
- A fost descoperit un nou tip de supernova: este o combinație între o stea pe moarte și însoțitorul ei
- Nici o stea, nici o planetă: oamenii de știință au descoperit o ciudată pitică maro în Calea Lactee
Astfel, rămâne un mister destul de interesant. Polarizarea implică împrăștiere și magnetizare, poate în parte din cauza prafului și a câmpurilor magnetice din mediul interstelar dintre noi și sursă, deși este posibil ca sursa în sine să fie, de asemenea, puternic magnetizată.
În general, este foarte greu de înțeles care ar putea fi sursa. Există mai multe tipuri de stele despre care se știe că își schimbă lungimile de undă, cum ar fi stelele care fulgeră frecvent, sau binare cu cromosfere active sau stele care se eclipsează reciproc. Cu toate acestea, lipsa detectării în intervalele de lungimi de undă cu raze X și în infraroșu apropiat face ca această presupunere să fie puțin probabilă.
De asemenea, puțin probabil este un pulsar, un tip de stea neutronică care emite unde radio ca un far cosmic. Pulsarii au explozii regulate, iar ASKAP J173608.2-32163 are o tendință de estompare care este incompatibilă cu pulsarii. În plus, nu au existat detecții timp de trei luni, ceea ce este, de asemenea, incompatibil cu pulsarii. Au fost de asemenea excluse binarele de raze X, exploziile de raze gamma și supernovele.
Cu toate acestea, obiectul împărtășește unele proprietăți cu unul dintre semnalele misterioase văzute în apropierea centrului galactic. Acestea sunt cunoscute sub numele de Galactic Center Radio Transients (GCRT), dintre care trei au fost descoperite în anii 2000. Aceste surse nu sunt încă explicate, dar au mai multe caracteristici în comun cu ASKAP J173608.2-32163.
Dacă ASKAP J173608.2-32163 este un GCRT, noile observații ne-ar putea ajuta să găsim mai multe astfel de surse și să ne dăm seama care sunt acestea.
Citeste si: